problematizare sf [At: DN³ / Pl: ~zări / E: problematiza] 1 Atitudine a cuiva care obișnuiește să complice inutil lucrurile. 2 Punere în discuție a unor idei, a unor situații neclare sau dificile. 3 (Prc) Metodă de învățământ care urmărește declanșarea activității independente a elevului, gândirea și efortul personal ale acestuia. 4-5 Formulare a unor probleme pe care să le rezolve (o lucrare filozofică sau) un plan de cercetare științifică.