pritoc [At: (a. 1727) IORGA, S. D. XIV, 274 / V: (înv) ~ist~, (reg) pret~ sn / Pl: ~uri / E: pritoci cf pritoacă] 1-7 sn (Pop) Pritoceală (1-7). 8 Cicălire. 9 sn (Îrg) Vas scurt și larg, de obicei pentru pritocirea (1) vinului. 10-11 sn, a (Îrg; șîs vin ~) (Vin) care este tras de pe drojdie prin cep.