pripitor, ~oare [At: CANTEMIR, IST. 108 / V: (înv) prepitoriu, (reg) prisp~ / Pl: ~i, ~oare / E: pripi + -tor] 1 a (Înv) Zorit. 2 sfp (Înv; în superstiții) Ființe imaginare despre care se credea că au darul de a prevesti moartea grabnică a cuiva. 3 a (Ban; Olt; d. soare) Arzător. 4 a (Reg; d. cereale și fructe) Copt prea devreme Si: (pop) pretimpuriu. 5 a (Reg; d. pomi fructiferi) Care face fructe prea devreme. 6 a (Mol; Olt; d. pământ) Nisipos.