opțiuni
  • info

11 definiții pentru prioritar

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PRIORITAR, -Ă, prioritari, -e, adj. Care are sau trebuie să aibă prioritate. Sarcini prioritare. [Pr.: pri-o-] – Din fr. prioritaire.

PRIORITAR, -Ă, prioritari, -e, adj. Care are sau trebuie să aibă prioritate. Sarcini prioritare. [Pr.: pri-o-] – Din fr. prioritaire.

prioritar, ~ă a [At: RL 1968, nr. 7387 / P: pri-o~ / Pl: ~i, ~e / E: fr prioritaire] 1-10 Care (are sau) trebuie să aibă prioritate (1-3, 5-6).

PRIORITAR, -Ă adj., s.m. și f. (Cel) care se bucură de prioritate; cu drepturi de prioritate. [Pron. pri-o-. / cf. fr. prioritaire].

PRIORITAR, -Ă adj. care are sau trebuie să aibă prioritate. (< fr. prioritaire)

prioritar, -ă adj. Care are prioritate ◊ „Adevărata performanță în ciclismul de șosea presupune etape cu profil cât mai variat, «muntele» având oricum o pondere prioritară.” Sc. 7 VII 69 p. 3. ◊ „V-am ruga [...] să prezentați problemele prioritare înscrise pe agenda Automobil Clubului Român.” I.B. 19 IV 74 p. 3 (cf. fr. prioritaire; DT; DN3)

PRIORITAR ~ă (~i, ~e) Care este primul în timp, în rang sau în drepturi; caracterizat prin întâietate. [Sil. pri-o-] /<fr. prioritaire

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

prioritar (desp. pri-o-) adj. m., pl. prioritari; f. prioritară, pl. prioritare

*prioritar (pri-o-) adj. m., pl. prioritari; f. prioritară, pl. prioritare

prioritar adj. m., pl. prioritari; (sil. pri-o-), f. sg. prioritară, pl. prioritare

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PRIORITAR adj. (înv.) întâietor, protimisitor. (Sarcină ~.)

PRIORITAR adj. (înv.) întîietor, protimisitor. (Sarcină ~.)

Intrare: prioritar
prioritar adjectiv
  • silabație: pri-o- info
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prioritar
  • prioritarul
  • prioritaru‑
  • prioritară
  • prioritara
plural
  • prioritari
  • prioritarii
  • prioritare
  • prioritarele
genitiv-dativ singular
  • prioritar
  • prioritarului
  • prioritare
  • prioritarei
plural
  • prioritari
  • prioritarilor
  • prioritare
  • prioritarelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

prioritar, prioritarăadjectiv

  • 1. Care are sau trebuie să aibă prioritate. DEX '09 DEX '98 DN
    sinonime: protimisitor întâietor
    • format_quote Sarcini prioritare. DEX '09 DEX '98
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.