prioritate sf [At: NEGULICI / P: pri-o~ / Pl: ~tăți / E: fr priorité] 1 Însușire de a fi primul într-o succesiune temporală Si: întâietate, primat, primordialitate, (nob) primordialism. 2 Importanță primordială pe care o are sau trebuie să o aibă cineva sau ceva în raport cu altcineva sau cu altceva Si: întâietate, primat, primordialitate, (nob) primordialism. 3 Situație sau stare a ceva care are întâietate Si: întâietate, primat, primordialitate, (nob) primordialism. 4 (Îlav) Cu ~ Îndeosebi. 5 (Spc; jur) Drept recunoscut creditorilor titulari ai unor garanții reale (ipotecă, gaj etc.) sau ai unor privilegii de a fi plătiți din prețul obținut prin vânzarea silită a unor lucruri ale debitorilor lor mai înaintea altor creditori Si: preferință. 6 (Spc) Posibilitate pe care o are inventatorul sau autorul unei mărci de fabrică, înregistrate într-o țară, într-un anumit termen, de a-și valorifica drepturile de creație intelectuală fară ca o altă înregistrare a unei aceleiași invenții sau mărci, făcută în altă țară, în cadrul aceluiași termen, să-i fie opozabilă.