PRINCIPIALITATE. Subst. Principialitate, obiectivitate, obiectivism, nepărtinire (Pop.), imparțialitate; dreptate, echitate, justețe. Consecvență, constantă, statornicie, fidelitate, lealitate, loialitate. Cinste, corectitudine. Integritate, incoruptibilitate. Adj. Principial, obiectiv, obiectivist (ieșit din uz), nepărtinitor (pop.), imparțial; drept, echitabil, just. Consecvent, constant, statornic; fidel, leal, loial. Cinstit, corect. Integru, incoruptibil. Vb. A fi principial, a fi obiectiv (nepărtinitor, imparțial). Adv. (În mod) principial, obiectiv, imparțial; fără ocolișuri, fără părtinire. V. adevăr, cinste, comportare, conștiinciozitate, dreptate.