PRIMADONĂ, primadone, s. f. Prim-solista unui teatru de operă sau de operetă. – Din it. prima dona.

primadonă sf [At: GTN (1836), 36¹/20 / S și: prima donă / Pl: ~ne / E: it prima donna, fr prima donna] Primă solistă a unui teatru de operă sau de operetă.

PRIMADONĂ, primadone, s. f. Prima solistă a unui teatru de operă sau de operetă, – Din it. prima dona.

PRIMADONĂ, primadone, s. f. Primă solistă a unui teatru de operă sau de operetă. Te văd amorezat ca o primadonă. GALACTION, O. I 136. A proclamat-o, în aplauzele tuturor, primadonă diletantă. REBREANU, I. 68. Bravo! bravo! cîntați ca o primadonă. ALECSANDRI, T. I 289.

PRIMADONĂ s.f. Primă solistă a unui teatru de operă sau de operetă. [< fr. prima donna, it. primadonna].

PRIMADONĂ s. f. primă cântăreață a unui teatru de operă. (< it. prima donna)

PRIMADONĂ ~e f. Solistă de operă sau de operetă care interpretează rolurile principale. /<it. prima dona

primadonă f. cântăreață ce joacă rolul principal într’o operă.

*primadónă f., pl. e (it. prima donna, cuvinte care înseamnă „primă damă”). Prima cîntăreață într’o operă teatrală.

primadonă s. f., g.-d. art. primadonei; pl. primadone

primadonă s. f., g.-d. art. primadonei; pl. primadone

primadonă s. f., g.-d. art. primadonei; pl. primadone

primadonă (it. prima donna), prima cântăreață a unui teatru de operă. Termenul apare prin sec. 17, când femeile au fost admise pe scenă. În sec. 18-19 orice trupă [v. ansamblu (I, 1)] avea câte două p.: prima donna assoluta și prima donna altra sau secunda donna, corespunzătoare rolurilor obligate* din dramaturgia de operă* a vremii. Astăzi, p. ext., cântăreață celebră de operă.