prihod sn [At: LIUBA – IANA, M. 61 / V: ~ot, ~iod / Pl: ? / E: bg проход] 1 (Reg) Potecă în pădure, făcută de animalele sălbatice. 2 (Reg: îf priod) Loc de trecere peste un deal. 3 (Reg; îaf) Trecătoare printre munți Si: pas, (iuz) prihodiște, (reg) prihoață. 4 (Reg) Despărțitură la stână unde se închid oile înainte de muls. 5 (Trs) Organ genital al calului. 6 (Trs) Organ genital al iepei.