prieten, ~ă [At: PSALT, 181 / P: pri-e~ / V: (înv) preat-, preiatin, ~iat~, ~iatin, ~iiatel, ~iiat~, ~iiatin (îrg) pre~, pretin, ~tin, (îvr) pretien / Pl: ~i, ~e / E: bg приятен cf slv приютєль] 1 smf Persoană de care cineva este legat prin relații afective sau prin idei ori principii comune Si: amic, (iuz) prietnic (1). 2 smf (Pex) Aliat. 3 smf Iubit. 4 smf Amant. 5-6 a (Rar) Prietenos (2, 6). 7 smf (Îvr) Semen. 8 smf (Reg) Asociat. 9 smf (Reg; îlv) A se face ~i A se întovărăși. 10 smf (Pop) Tovarăș de drum. 11 smf (Reg) Cumătru la botez. 12 smf (Trs) Rudă¹.