Definiția cu ID-ul 1203897:
Explicative DEX
pricut[1] s [At: (a. 1617) PANAITESCU, O. Ț. 102 / A: nct / Pl: nct / E: ns cf ucr прикуток] (Mol; înv) Parte mărginașă a unui sat, izolată de acesta Si: cătun.
- În DAR (2002) cuvântul este accentuat: pricut — LauraGellner
Exemple de pronunție a termenului „pricut” (1 clipuri)
Clipul 1 / 1