prezumtiv, ~ă a [At: SĂULESCU, HR. II, 310/9 / S: și ~esu~ / V: ~mpt~, (înv) ~zompt~, ~zom~ / Pl: ~i, ~e / E: lat praesumptivus, fr présomptiv] 1 (D. succesori) Care urmează să moștenească, în mod firesc sau conform legii, un bun, un drept, o funcție etc. 2 Considerat ca probabil Si: presupus². 3 (Grm; îs) Modul ~ Mod verbal care prezintă o acțiune ipotetică în trecut sau în viitor.