opțiuni
  • info

2 intrări

18 definiții

din care

Explicative DEX

PREVALENT, -Ă, prevalenți, -te, adj. (Livr.) De importanță majoră. ♦ Predominant. – Din lat. praevalens, -tis, engl. prevalent.

PREVALENT, -Ă, prevalenți, -te, adj. (Livr.) De importanță majoră. ♦ Predominant. – Din lat. praevalens, -tis, engl. prevalent.

PREVALENȚĂ s. f. (Livr.) Prevalare. – Din engl. prevalence.

PREVALENȚĂ s. f. (Livr.) Prevalare. – Din engl. prevalence.

prevalent, ~ă a [At: DEX / Pl: ~nți, ~e / E: lat praevalens, -ntis, eg praevalent] 1 De importanță majoră. 2 Predominant.

prevalență sf [At: ALEXI, W. / Pl: ~țe / E: prevala + -ență] (Rar) Prevalare (1).

PREVALENT, -Ă adj. Care prevalează; de importanță majoră; predominant. [Cf. it. prevalent].

PREVALENȚĂ s.f. Precădere, preponderență; superioritate. [< fr. prévalence, it. prevalenza].

PREVALENT, -Ă adj. care prevalează; de importanță majoră. ◊ predominant. (< engl. prevalent, lat. praevalens)

PREVALENȚĂ s. f. prevalare. (< engl. prevalence, lat. praevalentia)

PREVALENT ~tă (~ți, ~te) Care are o importanță majoră; de importanță majoră. /<lat. praevalens, ~tis, engl. praevalent

Ortografice DOOM

prevalent (livr.) adj. m., pl. prevalenți; f. prevalentă, pl. prevalente

prevalență (livr.) s. f., g.-d. art. prevalenței

*prevalent (livr.) adj. m., pl. prevalenți; f. prevalentă, pl. prevalente

*prevalență (livr.) s. f., g.-d. art. prevalenței

prevalent adj. m., pl. prevalenți; f. sg. prevalentă, pl. prevalente

prevalență s. f., pl. prevalențe

Sinonime

PREVALENT adj. v. predominant.

PREVALENȚĂ s. v. dominare, precumpănire, predominare, predominație, prevalare.

prevalență s. v. DOMINARE. PRECUMPĂNIRE. PREDOMINARE. PREDOMINAȚIE. PREVALARE.

Intrare: prevalent
prevalent adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prevalent
  • prevalentul
  • prevalentu‑
  • prevalentă
  • prevalenta
plural
  • prevalenți
  • prevalenții
  • prevalente
  • prevalentele
genitiv-dativ singular
  • prevalent
  • prevalentului
  • prevalente
  • prevalentei
plural
  • prevalenți
  • prevalenților
  • prevalente
  • prevalentelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: prevalență
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prevalență
  • prevalența
plural — —
genitiv-dativ singular
  • prevalențe
  • prevalenței
plural — —
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

prevalent, prevalentăadjectiv

  • 1. livresc De importanță majoră. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

prevalențăsubstantiv feminin

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.