prevala v [At: MAG. IST. I, 69/13 / Pzi: ~lez / E: lat praevalere, fr prévaloir] (Liv) 1 vi A avea întâietate. 2 vi A avea preponderență Si: a predomina. 3 vi A se dovedi superior. 4 vr (Udp „de”) A se folosi de ceva, de obicei de un drept, în vederea atingerii unui anumit scop Si: (îvr) a se prevalida.