*pretențiúne f. (fr. prétention, d. lat. praetentum, supinu d. praeténdere, a întinde înainte. V. in-tențiune). Acțiunea de a pretinde, de a aspira la ceva zicînd că ți se cuvine: a avea pretențiunĭ asupra uneĭ moștenirĭ. Acțiunea de a pretinde să fiĭ considerat ca, de a te lăuda: a avea pretențiunea de a fi cel dintîĭ, de a fi mare savant. Pl. Nazurĭ, mofturĭ, tabeturĭ: un cĭocoĭ plin de pretențiunĭ. – Și -énție.