pretcă sf [At: I. IONESCU, M. 379 / V: (reg) ~eapcă, ~eașcă, ~eat~, ~ecii, ~eot~, ~eut~, prit~, treapcă, trepcă, trepță, tripcă / Pl: ~tce, ~tci / E: bg притка, srb pritka] 1 (Mpl) Fiecare dintre bețișoarele așezate în formă de cruce care susțin fagurii în interiorul stupului Si: (reg) palțău (1), primbluță. 2 (Reg) Urdiniș al stupului. 3 (Pan; pop) Fiecare dintre bețele înfipte în drugii de lemn ai căruței, care servesc la alcătuirea corlatei. 4 (Reg; pan; îf pritcă) Fuscel la o scară de lemn. 5 (Reg; pan; îf trepță) Balustradă la scară. 6 (Trs; pan; îf preașcă) Fiecare dintre bucățile de lemn care se prind pe căpriorii casei pentru a le mări rezistența sau care se fixează pe pereții de lemn pentru a fixa lutul sau tencuiala. 7 (Reg; îe) L-o da el dracu-n preatcă O va păți el o dată și o dată. 8 (Reg; îe) A trece peste preatcă A depăși orice măsură. 9 (Reg) Parte a viorii nedefinită mai îndeaproape.