12 definiții pentru prepuț prepuțiu prepuciu prepuție


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PREPÚȚ, prepuțuri, s. n. Cută a pielii care acoperă partea anterioară a penisului. [Var.: prepúțiu s. n.] – Din lat. praeputium, fr. prépuce.

PREPÚȚ, prepuțuri, s. n. Cută a pielii care acoperă partea anterioară a penisului. [Var.: prepúțiu s. n.] – Din lat. praeputium, fr. prépuce.

prepuț sn [At: S. BĂRB. 2/22 / V: ~iu, (înv) ~uciu, ~us, ~ie sf / Pl: ~uri / E: lat praeputium, fr prépuce] (Atm) Cută a pielii care acoperă partea anterioară a penisului.

PREPÚȚ s.n. Piele încrețită care acoperă glandul. [< lat. praeputium, cf. fr. prépuce].

PREPÚȚ s. n. piele încrețită care acoperă glandul penisului. (< lat. praeputium, fr. prépuce)

PREPÚȚ ~uri n. Cută a pielii care înconjoară extremitatea exterioară a penisului. /<lat. praeputium, fr. prépuce

PREPÚȚIU s. n. v. prepuț.

PREPÚȚIU s. n. v. prepuț.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

prepúț s. n., pl. prepúțuri

prepúț s. n., pl. prepúțuri

Intrare: prepuț
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prepuț
  • prepuțul
  • prepuțu‑
plural
  • prepuțuri
  • prepuțurile
genitiv-dativ singular
  • prepuț
  • prepuțului
plural
  • prepuțuri
  • prepuțurilor
vocativ singular
plural
prepuțiu substantiv neutru
substantiv neutru (N49)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prepuțiu
  • prepuțiul
  • prepuțiu‑
plural
  • prepuțiuri
  • prepuțiurile
genitiv-dativ singular
  • prepuțiu
  • prepuțiului
plural
  • prepuțiuri
  • prepuțiurilor
vocativ singular
plural
prepuciu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
prepuție
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)