2 intrări

10 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

prenotat, ~ă a [At: BARCIANU, V. / Pl: ~ați, ~e / E: prenota] (Îvr) Care este notat dinainte.

PRENOTÁ, prenotez, vb. I. Tranz. (Rar) A înscrie dinainte pe cineva pe o listă, pentru a-l avea în evidență. – Pre1- + nota.

PRENOTÁ, prenotez, vb. I. Tranz. (Rar) A înscrie dinainte pe cineva pe o listă, pentru a-l avea în evidență. – Pre1- + nota.

prenota vt [At: GHEȚIE, R. M. / Pzi: ~tez / E: lat praenotare] (Rar) A înscrie dinainte pe cineva pe o listă, pentru a-l avea în evidență.

PRENOTÁ, prenotez, vb. I. Tranz. (Rar) A nota, a înscrie dinainte (pe cineva) într-un registru, într-un caiet etc. pentru a-l avea în evidență.

PRENOTÁ vb. I. tr. (Rar) A înscrie dinainte pe cineva pe o listă pentru a-l avea în evidență. [< pre- + nota].

PRENOTÁ vb. tr. a înscrie dinainte pe cineva într-un registru, pe o listă. (< germ. pränotieren)

A PRENOTÁ ~éz tranz. rar (numele unei persoane) A înregistra dinainte (într-o listă de evidență); a nota din timp. /pre- + a nota


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

prenotá (a ~) (rar) vb., ind. prez. prenoteáză

prenotá vb., ind. prez. 1 sg. prenotéz, 3 sg. și pl. prenoteáză


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

prenotát, prenotátă, adj. (înv.) care este dinainte notat.

Intrare: prenotat
prenotat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prenotat
  • prenotatul
  • prenotatu‑
  • prenota
  • prenotata
plural
  • prenotați
  • prenotații
  • prenotate
  • prenotatele
genitiv-dativ singular
  • prenotat
  • prenotatului
  • prenotate
  • prenotatei
plural
  • prenotați
  • prenotaților
  • prenotate
  • prenotatelor
vocativ singular
plural
Intrare: prenota
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • prenota
  • prenotare
  • prenotat
  • prenotatu‑
  • prenotând
  • prenotându‑
singular plural
  • prenotea
  • prenotați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • prenotez
(să)
  • prenotez
  • prenotam
  • prenotai
  • prenotasem
a II-a (tu)
  • prenotezi
(să)
  • prenotezi
  • prenotai
  • prenotași
  • prenotaseși
a III-a (el, ea)
  • prenotea
(să)
  • prenoteze
  • prenota
  • prenotă
  • prenotase
plural I (noi)
  • prenotăm
(să)
  • prenotăm
  • prenotam
  • prenotarăm
  • prenotaserăm
  • prenotasem
a II-a (voi)
  • prenotați
(să)
  • prenotați
  • prenotați
  • prenotarăți
  • prenotaserăți
  • prenotaseți
a III-a (ei, ele)
  • prenotea
(să)
  • prenoteze
  • prenotau
  • prenota
  • prenotaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)