*preféct m. (lat. prae-fectus, d. praeficere, a pune în frunte, d. fácere, a face. V. per-fect). Șefu uneĭ prefecturĭ la vechiĭ Romanĭ: prefectu Galilor. Azĭ, în Francia, șefu unuĭ departament, ĭar în România, al unuĭ județ. Prefect de poliție, chestor, polițaĭ în orașele marĭ. V. ispravnic, pîrcălab.