5 definiții pentru predicant
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
predicant sm [At: LEXIC REG. 107 / Pl: ~nți / E: ger Prädikant] (Buc) Orator.
PREDICANT, -Ă adj. (despre ton) de predică. (< predică + -ant)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
predicant adj. m., pl. predicanți; f. sg. predicantă, pl. perdicante
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
PREDICANT s. v. orator, retor.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
predicant s. v. ORATOR. RETOR.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: predicant
predicant adjectiv
| adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
predicant, predicantăadjectiv
- 1. (Despre ton) de predică. MDN '00
etimologie:
- predică + -ant MDN '00
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.