opțiuni
  • info

7 definiții pentru predicament

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PREDICAMENT, predicamente, s. n. (Log.) Categorie (de predicate (2)). – Din fr. prédicament.

PREDICAMENT, predicamente, s. n. (Log.) Categorie (de predicate (2)). – Din fr. prédicament.

predicament sn [At: (a. 1825) CAT. MAN II, 116 / Pl: ~uri / E: lat praedicamentum, fr prédicament] (Înv; în logica aristotelică) 1 Categorie de predicate. 2 Noțiune fundamentală.

PREDICAMENT s.n. (Fil.) Categorie; noțiune fundamentală. [Cf. fr. prédicament, it. predicamento].

PREDICAMENT s. n. (fil.) categorie, noțiune fundamentală (substanță, cantitate, calitate etc.). (< fr. prédicament, it. predicamento)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

predicament s. n., pl. predicamente

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PREDICAMENT s. v. categorie.

predicament s. v. CATEGORIE.

Intrare: predicament
predicament substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • predicament
  • predicamentul
  • predicamentu‑
plural
  • predicamente
  • predicamentele
genitiv-dativ singular
  • predicament
  • predicamentului
plural
  • predicamente
  • predicamentelor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

predicament, predicamentesubstantiv neutru

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.