2 intrări

10 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PREASLĂVÍT, -Ă, preaslăviți, -te, adj. Demn de admirație, de laudă; slăvit, lăudat. – Prea + slăvit.

PREASLĂVÍT, -Ă, preaslăviți, -te, adj. Demn de admirație, de laudă; slăvit, lăudat. – Prea + slăvit.

PREASLĂVÍ, preaslăvesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A preamări. – Prea + slăvi.

PREASLĂVÍ, preaslăvesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A preamări. – Prea + slăvi.

A PREASLĂVÍ ~ésc tranz. înv. v. A PROSLĂVI. /prea + a slăvi

preaslăvésc, V. proslăvesc.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!preaslăví (înv.) (preas-lă-/prea-slă-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. preaslăvésc, imperf. 3 sg. preaslăveá; conj. prez. 3 să preaslăveáscă

preaslăví vb. (sil. mf. -slă-) → slăvi


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PREASLĂVÍT adj. 1. v. preamărit. 2. v. slăvit. 3. v. înălțat. 4. (BIS.) lăudat, mărit, preaînălțat, prealuminat, preamărit, proslăvit, slăvit, venerat, (reg.) prealuminos, (înv.) prealăudat, preaseninat. (~e Doamne!)

PREASLĂVIT adj. 1. binecuvîntat, glorificat, lăudat, mărit, preamărit, proslăvit, slăvit. (~ zi a Unirii!) 2. preamărit, slăvit, (livr.) august. (~ împărat.) 3. înălțat, mărit, preamărit, slăvit, (în unele țări) serenisim. (~ doge!) 4. lăudat, mărit, preaînălțat, prealuminat, preamărit, proslăvit, slăvit, venerat, (reg.) prealuminos, (înv.) prealăudat, preaseninat. (~te Doamne!)

PREASLĂVÍ vb. 1. v. glorifica. 2. v. preamări.

PREASLĂVI vb. 1. a cinsti, a cînta, a elogia, a glorifica, a lăuda, a mări, a omagia, a preamări, a proslăvi, a slăvi, a venera, (rar) a apoteoza, a exalta, (înv.) a făli, a pohfăli, a preacînta, a preaînălța, a prealăuda, a prearădica, a ridica, a slavoslovi. (Să-i ~ pe eroii patriei.) 2. a binecuvînta, a glorifica, a lăuda, a mări, a preamări, a proslăvi, a slăvi, (rar) a ferici. (Să ~ ziua de față.)

Intrare: preaslăvit
preaslăvit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • preaslăvit
  • preaslăvitul
  • preaslăvitu‑
  • preaslăvi
  • preaslăvita
plural
  • preaslăviți
  • preaslăviții
  • preaslăvite
  • preaslăvitele
genitiv-dativ singular
  • preaslăvit
  • preaslăvitului
  • preaslăvite
  • preaslăvitei
plural
  • preaslăviți
  • preaslăviților
  • preaslăvite
  • preaslăvitelor
vocativ singular
plural
Intrare: preaslăvi
  • silabație: -slă-
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • preaslăvi
  • preaslăvire
  • preaslăvit
  • preaslăvitu‑
  • preaslăvind
  • preaslăvindu‑
singular plural
  • preaslăvește
  • preaslăviți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • preaslăvesc
(să)
  • preaslăvesc
  • preaslăveam
  • preaslăvii
  • preaslăvisem
a II-a (tu)
  • preaslăvești
(să)
  • preaslăvești
  • preaslăveai
  • preaslăviși
  • preaslăviseși
a III-a (el, ea)
  • preaslăvește
(să)
  • preaslăvească
  • preaslăvea
  • preaslăvi
  • preaslăvise
plural I (noi)
  • preaslăvim
(să)
  • preaslăvim
  • preaslăveam
  • preaslăvirăm
  • preaslăviserăm
  • preaslăvisem
a II-a (voi)
  • preaslăviți
(să)
  • preaslăviți
  • preaslăveați
  • preaslăvirăți
  • preaslăviserăți
  • preaslăviseți
a III-a (ei, ele)
  • preaslăvesc
(să)
  • preaslăvească
  • preaslăveau
  • preaslăvi
  • preaslăviseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)