12 definiții pentru praxiu praxeu


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PRÁXIU, praxiuri, s. n. Carte bisericească care cuprinde faptele și scrierile apostolilor; apostol. – Din ngr. práxeon.

praxiu sn [At: CORESI, ap. BV I, 518/5 / V: (înv) ~xeu / Pl: ~ri / E: ngr πράξεις (τῶν Ἀποστόλων)] Carte de ritual bisericesc ortodox care cuprinde faptele apostolilor Si: apostol, praxapostol.

PRÁXIU, praxiuri, s. n. Carte bisericească care cuprinde faptele și scrisorile apostolilor; apostol. – Din ngr. práxeon.

PRÁXIU, praxiuri, s. n. Carte bisericească cuprinzînd faptele apostolilor; apostol (II). Praxiul lui Coresi.

PRÁXIU ~ri n. Carte care cuprinde descrierea faptelor apostolilor; apostol. /<ngr. práxeon

praxiu n. carte bisericească conținând Faptele Apostolilor. [Gr. mod. PRAX(APOSTOLOS)].

práxeŭ și práxiŭ n. (cuv. format de vechiĭ cărturarĭ după ngr. práxeon, gen. pl. dela práxis, faptă. Cartea întreagă se numește Vivlion ton práxeon ton apostólon, „Cartea faptelor apostolilor”, saŭ praxapóstolos, pe rom. chear numaĭ „apostolu”). Cartea despre faptele apostolilor saŭ „Faptele apostolilor” (tipărită de Coresi la 1563), care face parte din Biblie.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

práxiu [xiu pron. xĭu] s. n., art. práxiul; pl. práxiuri

práxiu s. n. [-xiu pron. -xiu], art. práxiul; pl. práxiuri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PRAXIU s. (BIS.) apostol, (înv.) praxapostol. (~ este o carte de cult.)

Intrare: praxiu
  • pronunție: -xiu pr. -xĭu
substantiv neutru (N49)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • praxiu
  • praxiul
  • praxiu‑
plural
  • praxiuri
  • praxiurile
genitiv-dativ singular
  • praxiu
  • praxiului
plural
  • praxiuri
  • praxiurilor
vocativ singular
plural
praxeu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)