11 definiții pentru practicant

din care

Explicative DEX

PRACTICANT, -Ă, practicanți, -te, s. m. și f. Persoană care îndeplinește un stadiu de practică, lucrând ca începător într-un atelier, într-un birou, într-o întreprindere etc. (pentru a se perfecționa într-o anumită profesie, prin completarea cunoștințelor teoretice cu noțiuni practice). ♦ Cea mai mică funcție administrativă în vechea ierarhie a funcționarilor începători; salariat care execută o muncă de ajutor pe lângă un specialist. – Din germ. Praktikant.

PRACTICANT, -Ă, practicanți, -te, s. m. și f. Persoană care îndeplinește un stadiu de practică, lucrând ca începător într-un atelier, într-un birou, într-o întreprindere etc. (pentru a se perfecționa într-o anumită profesie, prin completarea cunoștințelor teoretice cu noțiuni practice). ♦ Cea mai mică funcție administrativă în vechea ierarhie a funcționarilor începători; salariat care execută o muncă de ajutor pe lângă un specialist. – Din germ. Praktikant.

practicant, ~ă smf [At: ALBINEȚ, M. 18/18 / Pl: ~nți, ~e / E: ger Praktikant] 1 (Asr) Persoană care exercită o meserie, o profesie, o disciplină etc. 2 (înv; spc) Specialist în probleme juridice, de procedură etc. 3 Cea mai mică funcție administrativă în vechea ierarhie a funcționarilor începători. 4 Salariat, angajat care execută o muncă de ajutor pe lângă un specialist dintr-un domeniu tehnic. 5 Persoană care învață o meserie. 6 Persoană care îndeplinește un stagiu de pregătire lucrând ca începător într-o instituție sau întreprindere, pentru a se perfecționa într-o anumită profesie, prin completarea cunoștiințelor teoretice cu noțiuni practice.

PRACTICANT, -Ă, practicanți, -te, s. m. și f. Persoană -care îndeplinește un stagiu de practică, lucrînd ca începător într-un birou, într-o întreprindere etc. Ai destăinuit planul tău de a pleca de-acolo unui practicant cu care te împrieteniseși, căutînd să-l convingi să-ți urmeze exemplul. PAS, Z. I 302. Fiind bun prieten cu notarul din Salva, l-a convins să ia pe Titu ca ajutor și practicant. REBREANU, I. 62. ◊ (Adjectival) Medic practicant.

PRACTICANT, -Ă s.m. și f. Persoană care face practică (pregătindu-se pentru o activitate într-un domeniu oarecare). [Cf. germ. Praktikant, fr. pratiquant].

PRACTICANT, -Ă s. m. f. cel care îndeplinește un stagiu de practică într-un domeniu oarecare. ◊ cel ce practică o profesiune, o disciplină sportivă. (< germ. Praktikant)

PRACTICANT ~tă (~ți, ~te) m. și f. Persoană care, pregătindu-se să activeze într-un anumit domeniu, își face practica necesară. /<germ. Praktikant

practicant a. si m. 1. cel ce observă cu exactitate practicele religiunii; 2. cel ce practică o meserie sau o carieră: medic practicant.

*practicánt, -ă adj. (d. a practica; fr. pratiquant). Care face practică, care învață partea practică a uneĭ profesiunĭ orĭ meseriĭ: elev practicant în farmacie. Care nu știe de cît din practică (fără să fi învățat la școală): un avocat practicant (în sec. 19). Subst. Un practicant.

Ortografice DOOM

practicant s. m., pl. practicanți

practicant s. m., pl. practicanți

practicant s. m., pl. practicanți

Intrare: practicant
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • practicant
  • practicantul
  • practicantu‑
plural
  • practicanți
  • practicanții
genitiv-dativ singular
  • practicant
  • practicantului
plural
  • practicanți
  • practicanților
vocativ singular
  • practicantule
  • practicante
plural
  • practicanților
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

practicant, practicanțisubstantiv masculin
practicantă, practicantesubstantiv feminin

  • 1. Persoană care îndeplinește un stadiu de practică, lucrând ca începător într-un atelier, într-un birou, într-o întreprindere etc. (pentru a se perfecționa într-o anumită profesie, prin completarea cunoștințelor teoretice cu noțiuni practice). DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Ai destăinuit planul tău de a pleca de-acolo unui practicant cu care te împrieteniseși, căutînd să-l convingi să-ți urmeze exemplul. PAS, Z. I 302. DLRLC
    • format_quote Fiind bun prieten cu notarul din Salva, l-a convins să ia pe Titu ca ajutor și practicant. REBREANU, I. 62. DLRLC
    • format_quote (și) adjectival Medic practicant. DLRLC
    • 1.1. Cea mai mică funcție administrativă în vechea ierarhie a funcționarilor începători; salariat care execută o muncă de ajutor pe lângă un specialist. DEX '09 DEX '98
    • 1.2. Cel ce practică o profesiune, o disciplină sportivă. MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.