2 intrări

6 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

prăznicesc, ~ească a [At: DOSOFTEI, V. S. decembrie 193r/17 / Pl: ~ești / E: praznic + -esc] (Îvr) 1 Care se referă la praznicele bisericești. 2 Care se face la praznice. 3 De praznice.

prăznici vt [At: LM / Pzi: ~cesc / E: praznic] (Îrg; c. i. evenimente religioase, aniversări etc.) A sărbători prin slujbe, mese.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PRĂZNICÍ vb. v. aniversa, celebra, prăznui, sărbatori, serba, ține.

prăznici vb. v. ANIVERSA. CELEBRA. PRĂZNUI. SĂRBĂTORI. SERBA. ȚINE.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

prăznicésc, prăzniceáscă, adj. (înv.) care se referă la praznicele bisericești; care se face la praznice, de praznice.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

prăznicí, prăznicesc vb. IV Tranz. (Înv.) A serba, a sărbători (prin slujbe, mese etc.) evenimente religioase, aniversări etc. – Din praznic.

Intrare: prăznicesc
prăznicesc adjectiv
adjectiv (A83)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prăznicesc
  • prăznicescul
  • prăznicescu‑
  • prăznicească
  • prăzniceasca
plural
  • prăznicești
  • prăzniceștii
  • prăznicești
  • prăzniceștile
genitiv-dativ singular
  • prăznicesc
  • prăznicescului
  • prăznicești
  • prăzniceștii
plural
  • prăznicești
  • prăzniceștilor
  • prăznicești
  • prăzniceștilor
vocativ singular
plural
Intrare: prăznici
verb (VT406)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • prăznici
  • prăznicire
  • prăznicit
  • prăznicitu‑
  • prăznicind
  • prăznicindu‑
singular plural
  • prăznicește
  • prăzniciți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • prăznicesc
(să)
  • prăznicesc
  • prăzniceam
  • prăznicii
  • prăznicisem
a II-a (tu)
  • prăznicești
(să)
  • prăznicești
  • prăzniceai
  • prăzniciși
  • prăzniciseși
a III-a (el, ea)
  • prăznicește
(să)
  • prăznicească
  • prăznicea
  • prăznici
  • prăznicise
plural I (noi)
  • prăznicim
(să)
  • prăznicim
  • prăzniceam
  • prăznicirăm
  • prăzniciserăm
  • prăznicisem
a II-a (voi)
  • prăzniciți
(să)
  • prăzniciți
  • prăzniceați
  • prăznicirăți
  • prăzniciserăți
  • prăzniciseți
a III-a (ei, ele)
  • prăznicesc
(să)
  • prăznicească
  • prăzniceau
  • prăznici
  • prăzniciseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)