4 definiții pentru prăznici

Explicative DEX

prăznici vt [At: LM / Pzi: ~cesc / E: praznic] (Îrg; c. i. evenimente religioase, aniversări etc.) A sărbători prin slujbe, mese.

Enciclopedice

prăznici, prăznicesc vb. IV Tranz. (Înv.) A serba, a sărbători (prin slujbe, mese etc.) evenimente religioase, aniversări etc. – Din praznic.

Sinonime

PRĂZNICI vb. v. aniversa, celebra, prăznui, sărbatori, serba, ține.

prăznici vb. v. ANIVERSA. CELEBRA. PRĂZNUI. SĂRBĂTORI. SERBA. ȚINE.

Intrare: prăznici
verb (VT406)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • prăznici
  • prăznicire
  • prăznicit
  • prăznicitu‑
  • prăznicind
  • prăznicindu‑
singular plural
  • prăznicește
  • prăzniciți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • prăznicesc
(să)
  • prăznicesc
  • prăzniceam
  • prăznicii
  • prăznicisem
a II-a (tu)
  • prăznicești
(să)
  • prăznicești
  • prăzniceai
  • prăzniciși
  • prăzniciseși
a III-a (el, ea)
  • prăznicește
(să)
  • prăznicească
  • prăznicea
  • prăznici
  • prăznicise
plural I (noi)
  • prăznicim
(să)
  • prăznicim
  • prăzniceam
  • prăznicirăm
  • prăzniciserăm
  • prăznicisem
a II-a (voi)
  • prăzniciți
(să)
  • prăzniciți
  • prăzniceați
  • prăznicirăți
  • prăzniciserăți
  • prăzniciseți
a III-a (ei, ele)
  • prăznicesc
(să)
  • prăznicească
  • prăzniceau
  • prăznici
  • prăzniciseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)