15 definiții pentru prăjitură pârjâtură prăjătură prejitură


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PRĂJITÚRĂ, prăjituri, s. f. Produs de patiserie preparat din făină, zahăr, grăsimi, ouă și ingrediente, care se consumă, de obicei, ca desert. – Prăji + suf. -tură.

PRĂJITÚRĂ, prăjituri, s. f. Produs de patiserie preparat din făină, zahăr, grăsimi, ouă și ingrediente, care se consumă, de obicei, ca desert. – Prăji + suf. -tură.

prăjitu sf [At: MÂNCĂRILE, 9/7 / V: (înv) ~jăt~, (reg) pârjât~, prej~ / Pl: ~ri / E: prăji + -tură] 1-2 (Îrg) Prăjeală (4-5). 3 (Îrg) Grăsime comestibilă încinsă. 4-5 (Reg; ccr) Prăjeală (6-7). 6 Produs de patiserie preparat din făină, zahăr, grăsimi, ouă și alte ingrediente, care se consumă, de obicei, ca desert.

PRĂJITÚRĂ, prăjituri, s. f. Aliment dulce făcut, din făină, zahăr, unt, ouă etc. și copt sau prăjit. Și cum i-ar fi iubit, mititeii de ei! N-ar fi fost jucărie pe care să nu le-o cumpere, prăjitură pe care să nu le-o aducă, catifea cu care să nu-i îmbrace. MACEDONSKI, O. III 58. O să se tot plîngă că nu i-ai dat mezelicuri și trufandale, prăjituri și zaharicale. ODOBESCU, S. III 39.

PRĂJITÚRĂ ~i f. Produs de patiserie de diferite forme, garnisit de obicei cu cremă. [G.-D. prăjiturii] /a prăji + suf. ~tură

prăjitură f. 1. ceva prăjit: prăjitură de ouă; 2. aluat prăjit în unt sau copt la cuptor.

prăjitúră f., pl. ĭ. Mîncare dulce prăjită făcută din cocă, saŭ aluat, zahăr, oŭă, dulceață și altele împărțită în bucățĭ și care se vinde maĭ ales la cofetărie saŭ se face și în casă: am mîncat doŭă prăjiturĭ, un carton cu prăjiturĭ. V. plăcintă, clătite, cozonac, uscățele.

pârjâtu sf vz prăjitură

pârjitu[1] sf vz prăjitură

  1. În definiția principală, varianta de față are forma: pârjât~ LauraGellner

prăjătu sf vz prăjitură

prejitu sf vz prăjitură


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

prăjitúră s. f., g.-d. art. prăjitúrii; pl. prăjitúri

prăjitúră s. f., g.-d. art. prăjitúrii; pl. prăjitúri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PRĂJITÚRĂ s. v. prăjeală, rântaș.

prăjitu s. v. PRĂJEALĂ. RÎNTAȘ.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

PRĂJITURĂ. Subst. Prăjitură, prăjiturică (dim.); turtă, turtișoară (dim.), turtiță; prăjitură de casă, coptură. Baclava; bezea; brioșă; bușeu; cataif; chec; corăbioare, corăbiele (rar); cozonac; doboș, doboș-tort; flanc; fursec; indiană; învîrtită; mascotă; melc; mereng; minciuni, minciunele; pandișpan; picromigdale; profiterol; ruladă; sarailie; savarină; tort; trigon; turtă dulce. Cofetărie. Cofetar. V. alimentație, dulciuri, feluri de mîncare.

Intrare: prăjitură
prăjitură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prăjitu
  • prăjitura
plural
  • prăjituri
  • prăjiturile
genitiv-dativ singular
  • prăjituri
  • prăjiturii
plural
  • prăjituri
  • prăjiturilor
vocativ singular
plural
pârjâtură
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
prăjătură
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
prejitură
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.