poștalion [At: MILLO, ap. PR. DRAM. 348 / V: (înv) posta~ sn / P: ~li-on / Pl: ~i, ~oane / E: rs почтальон] (Înv) 1 sm Poștaș (1). 2 sn Vehicul pentru călători, bagaje și corespondență, tras de mai mulți cai, folosit mai ales înainte de introducerea căilor ferate Si: diligență, poștă¹ (15), (îrg) olac. 3 sm Cal folosit împreună cu alții la un poștalion (2). 4 (Pex) Caleașcă. 5-6 Trăsură (mare). 7-8 Căruță (mare).