poznă¹ sf [At: URECHE, ap. LET. I, 206/11 / S: posnă / V: (reg) pozmă / Pl: ~ne / E: nct] 1 (Îvp) Faptă, întâmplare, situație etc. care provoacă cuiva un rău, un neajuns, un necaz, o nenorocire Si: belea, bucluc. 2 (Reg; îe) A da de ~ (cu cineva) A o păți. 3 (Înv) Întâmplare regretabilă. 4 (Rar) Lucru, faptă, întâmplare, situație care iese din comun Si: bizarerie, ciudățenie, curiozitate, minunăție. 5 (Reg; îlav) A ~na De-a-ndoaselea. 6 (Reg; îe) A face ~ A face o impresie deosebită. 7 (Reg; îae) A face senzație. 8 (Șîe a face ~ne) Faptă regretabilă, greșeală etc. de gravitate redusă, comisă de cineva Si: boroboanță, trăsnaie, (reg) nișaftă. 9 (Buc; lpl) Scandal mare. 10 Păcăleală cu consecințe lipsite de gravitate făcută cuiva Si: farsă, festă, renghi, (îrg) marghiolie, (reg) mișculanță. 11 Faptă sau vorbă care provoacă râs, haz, veselie Si: ghidușie, glumă, năzbâtie, năzdrăvănie, (înv) măscăriciune, (reg) marafet, ponos¹, (fam) pehlivănie. 12 (Pfm) Împrejurare neplăcută pentru cineva. 13 (Reg; gmț) Organ genital feminin.