pozmă¹ sf [At: PAMFILE, A. R. 163 / V: pazmă, poznă / Pl: ~me, ~mi / E: mg püzma, püzna] (Trs; lpl) Fiecare dintre prăjinile care, legate două câte două cruciș, se așază de o parte și de alta a clăii de fân sau a unui acoperiș de paie, ca să nu le ia vântul Si: (reg) martac, panză, păhuie¹, păușă, păuză, păianjen, povăzniță, prăștină¹.