povârșuc sn [At: ANTIPA, P. 129 / V: (reg) ~vărușc, ~șoc / Pl: ~uri / E: cf vârșă] 1 (Olt) Unealtă de pescuit, în formă de papuc sau de opincă, făcută din coajă de tei lată, îndoită de la mijlocul ei și cu marginile cusute una peste alta Si: (reg) legănaș, legănuș. 2 (Ban; Olt; îf povârșoc) Împletitură de nuiele pentru pescuit.