potâng, ~ă [At: ECONOMIA, 21/17 /V: pat~ sn, ~nc sn, ~ting sn / Pl: (9-12) ~uri, (1-8, 13-17) ~i, ~e / E: slv потѧгъ, bg dal потеги] 1 sn (Pop) Împletitură circulară de nuiele sau lanț, curea etc. care leagă grindeiul plugului de roți sau de cotigă Si: (reg) chișer, gânj, mâță. 2 sn (Reg; d. carne; îla) Ca ~ul Foarte tare Si: ațos. 3 sn (Reg; d. oameni; îal) Vânjos. 4 sn (Trs; Ban; Olt) Lanț, curea, bucată de fier etc. cu care leagă leuca de loitra carului. 5 sn (Reg) Funie (de clopot). 6 sn (Trs) Inel de piele care leagă cele două curele ale oglavei. 7 sn (Reg) Lemn folosit atunci când se înjugă două rânduri de vite la plug. 8 sn (Reg; îf poting) Bătătură făcută la ceafa boului din cauza jugului. 9 a (Mun) Cocoșat. 10 a (Mun) Strâmb. 11 a (Mun) Pocit. 12 a (Reg) Murdar. 13 sn (Buc) Petec de pânză gros, plin de ațe cusute una peste alta, scorțos și negru. 14 sn (Reg; îlav) Negru ca ~ul Foarte negru. 15 sn (Ban; udp „de”) Mulțime. 16 sn (Ban) Grămadă. 17 sn (Trs) Poznă.