potrivì v. (activ) 1. a face deopotrivă, a asemăna: a potrivi un lucru cu altul; 2. a ajusta: a potrivi o cheie, o haină; 3. a aranja: a-și potrivi părul, rochea; 4. fig. a nemeri: a potrivi o minciună. ║ (reciproc) 1. a se compara: nu te potrivi cu mine; 2. a fi de asemenea, a corespunde; socoteala dacasă nu se potrivește cu cea din târg; ce se potrivește! de loc! (ironic) d’apoi cum nu! 3. a se aplica: aci se potrivește zicătoarea poporului; 4. a face pe voie: când m’aș potrivi eu babei la toate cele CR. [Slav. PROTIVITI SĒ, a rezista, a contrazice].