potrivire sf [At: CORESI, EV. 242 / V: (înv) proti~ / Pl: ~ri / E: potrivi] 1 (Înv) Împotrivire. 2 (Înv) Asemănare. 3 (Înv) Conformitate. 4 (Înv) Egalitate între două sau mai multe ființe, fenomene, cantități, valori etc. Si: potrivit¹ (3). 5 (Înv) Acord. 6 Așezare a unui obiect la locul firesc, indicat sau în cel mai bun loc Si: potrivit¹ (4). 7 Aranjare a unui obiect într-o poziție considerată adecvată Si: potrivit¹ (5). 8 Modificare a formei unui obiect pentru a-l face să corespundă cerințelor Si: fasonare, potrivit¹ (6). 9 Improvizare. 10 (Pop) Chibzuință. 11 (Pop) Previziune. 12 (Pop) Întâmplare. 13 (Pop) Coincidență.