potiraș² sn [At: MARIAN, INS. 132 / Pl: ~e / E: potir + -aș] 1-2 (Șhp) Potir (8) (mic). 3 Mică plantă erbacee cu flori albastre-violete, în fonnă de clopot, dispuse în tulpină, răspândită în regiunile de munte Si: degetărel, degetăruț, (reg) măcrișul-caprei (Soldanella major sau montana).