poticnire sf [At: NEAGOE, ÎNV. 51/31 / V: (înv) ~ign~ / Pl: ~ri / E: poticni] 1 Împiedicare. 2 (Înv; îs) Piatră de ~ sau piatra ~i Dificultate. 3 (Înv; îas) Necaz. 4 Nesiguranță în mers Si: poticnit¹ (2). 5 Oprire bruscă Si: poticnit¹ (3). 6 (Rar) Cădere. 7 (Pop) Șchiopătare. 8 (Înv) Lovire. 9 (Înv; fig) Abatere de la calea dreaptă, morală. 10 Pronunțare cu greutate a cuvintelor.