8 definiții pentru popicărie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

POPICĂRÍE, popicării, s. f. Bază sportivă în care se practică jocul de popice; pista cu popicele, bilele și jgheaburile de întoarcere, precum și anexele specifice. – Popic + suf. -ărie.

popicărie sf [At: DDRF / Pl: ~ii / E: popic2 + -ărie] 1 (Rar) Popice2 (18). 2 Loc unde se joacă popice2 (18) Si: popice2 (20). 3 Teren special amenajat sau clădire pentru jocul de popice2 (18). 4 (Rar) Popic2 (19).

POPICĂRÍE, popicării, s. f. Loc, teren, local (special amenajat) unde se joacă popice (1). – Popic + suf. -ărie.

POPICĂRÍE, popicarii, s. f. Locul (sau localul) unde se joacă popice; terenul împreună cu popicele și bilele necesare jocului.

POPICĂRÍE ~i f. Teren special amenajat pentru jocul de popice. /popic + suf. ~ărie

popicăríe f. (d. popic). Loc netezit p. a juca la popice.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

popicăríe s. f., art. popicăría, g.-d. art. popicăríei; pl. popicăríi, art. popicăríile

popicăríe s. f., art. popicăría, g.-d. art. popicăríei; pl. popicăríi, art. popicăríile

Intrare: popicărie
popicărie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • popicărie
  • popicăria
plural
  • popicării
  • popicăriile
genitiv-dativ singular
  • popicării
  • popicăriei
plural
  • popicării
  • popicăriilor
vocativ singular
plural

popicărie

  • 1. Bază sportivă în care se practică jocul de popice; pista cu popicele, bilele și jgheaburile de întoarcere, precum și anexele specifice.
    surse: DEX '09 DLRLC

etimologie:

  • Popic + sufix -ărie.
    surse: DEX '98 DEX '09