PONTON s.n. 1. Pod provizoriu peste o apă, format din bărci legate între ele. 2. Ambarcație, de obicei fixă, folosită pentru a ușura acostarea navelor; pentru a susține o instalație etc. 3. Vas fără motor și fără punte cu care se transportă mărfurile dintr-un port sau se ancorează vasele mai mari. [Pl. -oane. / < fr. ponton].