2 intrări
5 definiții
Explicative DEX
pontifica vi [At: DDRF / Pzi: pontific / E: fr pontifier] 1 (Rar) A oficia o slujbă religioasă ca pontif (3). 2 (Fam; irn; pan) A lua atitudine de pontif (3). 3 (Fam; irn; pan) A se considera pontif (5).
PONTIFICA vb. intr. 1. (bis.) a oficia în calitate de pontif. 2. (fam.) a-și da aere; a acționa cu emfază. (< fr. pontifier)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
pontificà v. fam. a lua o atitudine de pontifice.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
pontificare s. f., pl. pontificări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
pontifica vb., ind. prez. 1 sg. pontific, 3 sg. pontifică
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: pontificare
pontificare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Intrare: pontifica
verb (V14) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
pontifica, pontificverb
- 1. A oficia în calitate de pontif. MDN '00
- 2. A-și da aere; a acționa cu emfază. MDN '00
etimologie:
- pontifier MDN '00