2 intrări

2 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

poncăi [At: LEXIC REG. 43 / Pzi: poncăi, ~esc / E: ns cf ponc] 1 vi (Olt) A sta de veghe dormitând. 2-3 vir (Mun) A (se) trudi.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

poncăí, póncăi și poncăiésc, vb. IV (reg.) 1. a sta de veghe dormitând. 2. a (se) mocoși; a (se) trudi.

Intrare: poncăire
poncăire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • poncăire
  • poncăirea
plural
  • poncăiri
  • poncăirile
genitiv-dativ singular
  • poncăiri
  • poncăirii
plural
  • poncăiri
  • poncăirilor
vocativ singular
plural
Intrare: poncăi
verb (V343)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • poncăi
  • poncăire
  • poncăit
  • poncăitu‑
  • poncăind
  • poncăindu‑
singular plural
  • poncăie
  • poncăiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • poncăi
(să)
  • poncăi
  • poncăiam
  • poncăii
  • poncăisem
a II-a (tu)
  • poncăi
(să)
  • poncăi
  • poncăiai
  • poncăiși
  • poncăiseși
a III-a (el, ea)
  • poncăie
(să)
  • poncăie
  • poncăia
  • poncăi
  • poncăise
plural I (noi)
  • poncăim
(să)
  • poncăim
  • poncăiam
  • poncăirăm
  • poncăiserăm
  • poncăisem
a II-a (voi)
  • poncăiți
(să)
  • poncăiți
  • poncăiați
  • poncăirăți
  • poncăiserăți
  • poncăiseți
a III-a (ei, ele)
  • poncăie
(să)
  • poncăie
  • poncăiau
  • poncăi
  • poncăiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)