pomosteală sf [At: ANTIPA, P. 787 / V: ~te, ~ea^[1], (reg) pămâstea, păm~, ~măște~, ~mes~, ~mis~, ~oște~ / Pl: nct / E: pomosti + -eală] 1 (Îrg) Nivelare. 2 (Îrg) Lipire. 3 (Dob) Pomostire (3). 4 (Îvr) Acoperire. 5 (Îvr; pex) Îngropare. 6 (Pop; ccr) Strat de pământ bătătorit dintre temelie și podea, la construcțiile țărănești, ținând loc de pardoseală Si: (îrg) pomost (1). 7 (Reg) Pământ frământat cu care se construiesc sau se lipesc pereții caselor țărănești Vz nisipeală. 8 (Reg) Pământ alunecos și moale. 9 Platformă de pământ de 1-2 m, din regiunile inundabile ale cursurilor de apă și delte, pe care se construiesc clădiri de exploatare, de pază sau se fac depozite ferite de inundație Vz dig. 10 (Reg; îf pomășteală) Mică ridicătură de pământ pe un șes. 11 (Reg; îf pomășteală) Praf. 12 (Reg; îf pămâștea) Ridicătură de zid pe care este așezată vatra sau soba casei țărănești. 13 (Reg, îf pomosteală) Făgașe făcute de șuvoiul apelor. corectat(ă)