pomojnic sm [At: N. COSTIN, ap. LET. II, 73/21 / V: ~oșnic, ~oștnic / Pl: ~ici / E: rs помощник] 1 (Înv) Funcționar administrativ care conducea o plasă Si: pretor. 2 (Înv; pex) Funcționar administrativ care ajuta un pretor la conducerea unei plase. 3 (Înv) Ajutor de subprefect. 4 (Îvr; îf pomoștnic) Subofițer de artilerie.