Definiția cu ID-ul 971348:
Enciclopedice
POM subst. 1. – (Moț); -escu, mold. 2. Pomeș, Stroe zis și Poameș (AO XX 113). 3. Pomaț act. 4. Din subst, pomet: Pometescu, act. 5. Pomătariu, mold. (Sd XXII) < subst. „cel ce cultivă un pomet”; Pomotari fam., mold.
Exemple de pronunție a termenului „pom” (50 clipuri)
Clipul 1 / 50