POLIARTRITĂ, poliartrite, s. f. Boală care se manifestă prin inflamația acută sau cronică a mai multor articulații în același timp și care este de natură reumatismală, bacilară etc. Poliartrită cronică evolutivă = reumatism cronic deformant, cu evoluție progresivă, care afectează articulațiile extremităților. [Pr.: -li-ar-] – Din fr. polyarthrite.

poliartrită sf [At: DM / P: ~li-ar~ / Pl: ~te / E: fr polyarthrite] 1 Inflamare acută sau cronică a mai multor articulații concomitent, cauzată de reumatism, tuberculoză, colibacili etc. 2 (Îs) ~ cronică evolutivă Formă de reumatism cronic deformant, cu evoluție progresivă, care afectează mai întâi articulațiile extremităților.

POLIARTRITĂ, poliartrite, s. f. Boală care se manifestă prin inflamația acută sau cronică a mai multor articulații în același timp și care este de natură reumatismală, tuberculoasă, bacilară etc. ◊ Poliartrită cronică evolutivă = reumatism cronic deformant, cu evoluție progresivă, care afectează articulațiile extremităților. [Pr.: -li-ar-] – Din fr. polyarthrite.

POLIARTRITĂ, poliartrite, s. f. Boală provocată de inflamarea mai multor articulații. – Pronunțat: -li-ar-.

POLIARTRITĂ s.f. Inflamare infecțioasă a mai multor articulații concomitent. [< fr. polyarthrite, cf. gr. polys – mai mulți, arthron – încheietură].

POLIARTRITĂ s. f. inflamare a mai multor articulații. (< fr. polyarthrite)

POLIARTRITĂ ~e f. Stare patologică constând în inflamarea mai multor articulații. [Sil. -li-ar-] /<fr. polyarthrite

poliartrită (desp. -li-ar-) s. f., g.-d. art. poliartritei; pl. poliartrite

poliartrită (-li-ar-) s. f., g.-d. art. poliartritei; pl. poliartrite

poliartrită s. f. (sil. -li-ar-), pl. poliartrite