polfăit², ~ă a [At: UDRESCU, GL. / Pl: ~iți, ~e / E: polfăi] (Mun) 1 Care mănâncă încet, molfăind în gingii. 2 Care mișcă luleaua în gură în timp ce fumează. 3 (Pex; d. fumat) Care se practică prin mișcarea lulelei în gură cu limba. 4 Care vorbește cu greutate și nedeslușit.