Definiția cu ID-ul 1193032:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
poleajen sn [At: COMAN, GL. / V: (reg) ~ejen / Pl: ~e / E: cf polejnic] 1 (Olt) Loc plan la marginea unei păduri sau a unui deal. 2 (Reg) Pantă lungă a unui drum.