7 definiții pentru polarografie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

POLAROGRAFÍE s. f. Metodă de analiză electrochimică a unei substanțe în soluție, realizată cu polarograful. – Din fr. polarographie.

polarografie sf [At: LTR2 / Pl: ~ii / E: fr polarographie] Metodă de analiză electrochimică a unei substanțe (în soluție), realizată cu ajutorul polarografului.

POLAROGRAFÍE s. f. Metodă de analiză electrochimică în care este folosit polarograful. – Din fr. polarographie.

POLAROGRAFÍE s.f. Metodă de analiză electrochimică a unor substanțe într-o soluție prin înregistrarea grafică a variației intensității curentului electric care se realizează în soluție. [Gen. -iei. / < fr. polarographie, cf. lat. polus – pol, gr. graphein – a scrie].

POLAROGRAFÍE s. f. metodă de analiză electrochimică a unor substanțe prin înregistrarea grafică a variației intensității curentului electric. (< fr. polarographie)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

polarografíe (-ro-gra-) s. f., art. polarografía, g.-d. polarografíi, art. polarografíei

polarografíe s. f. (sil. -gra-), art. polarografía, g.-d. polarografíi, art. polarografíei

Intrare: polarografie
polarografie substantiv feminin
  • silabație: -ro-gra- info
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • polarografie
  • polarografia
plural
  • polarografii
  • polarografiile
genitiv-dativ singular
  • polarografii
  • polarografiei
plural
  • polarografii
  • polarografiilor
vocativ singular
plural

polarografie

  • 1. Metodă de analiză electrochimică a unei substanțe în soluție, realizată cu polarograful.
    surse: DEX '09 DN

etimologie: