12 definiții pentru polarizant


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

POLARIZÁNT, -Ă, polarizanți, -te, adj. (Fiz.) Care (se) polarizează (1). ◊ Microscop polarizant = microscop care lucrează cu lumină polarizată și care se folosește mai ales la studiul cristalelor. – Din fr. polarisant.

polarizant, ~ă a [At: ENC. TEHN. I, 113 / Pl: ~nți, ~e / E: fr polarisant] 1 Care transformă lumina naturală prin fenomene de refracție, refrecție, birefrigerență etc. Si: polarizator (1), polarizor (1). 2 Care dobândește proprietatea de a avea poli magnetici sau electrici Si: polarizator (2), polarizor (2). 3 Care aduce un mediu în stare de polaritate (1) Si: polarizator (3), polarizor (3). 4-5 Care poate produce polarizare (1-2) Si: polarizator (4-5), polarizor (4-5). 6 (D. instrumente) Care folosește lumina polarizată (1). 7 (Îs) Microscop ~ Microscop care lucrează cu lumină polarizată (1) și utilizată, mai ales, la studiul cristalelor.

POLARIZÁNT, -Ă, polarizanți, -te, adj. (Fiz.) Care (se) polarizează (1). ◊ Microscop polarizant = microscop care lucrează cu lumină polarizată și care se utilizează mai ales la studiul cristalelor. – Din fr. polarisant.

POLARIZÁNT, -Ă, polarizanți, -te, adj. (Despre un cîmp de forță electrică sau magnetică) Care produce fenomenul de polarizare; (despre anumite substanțe) care polarizează undele electromagnetice sau luminoase prin reflexie, sau prin refracție. ♦ (Despre instrumente) Care folosește lumina polarizată (polarizarea fiind efectuată de una dintre părțile care alcătuiesc instrumentul). Microscop polarizant.

POLARIZÁNT, -Ă adj. Care polarizează; care produce polarizare. ♦ (Despre instrumente) Care folosește lumina polarizată. [Cf. fr. polarisant].

POLARIZÁNT, -Ă adj. care polarizează; polarizor. ♦ microscop ~ = microscop care folosește lumina polarizată. (< fr. polarisant)

POLARIZÁNT ~tă (~ți, ~te) v. POLARIZATOR. /<fr. polarisant


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

polarizánt adj. m., pl. polarizánți; f. polarizántă, pl. polarizánte

polarizánt adj. m., pl. polarizánți; f. sg. polarizántă, pl. polarizánte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

POLARIZÁNT adj. v. polarizator, polarizor. (Mediu ~.)

POLARIZANT adj. (FIZ.) polarizator, polarizor. (Mediu ~.)

Intrare: polarizant
polarizant adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • polarizant
  • polarizantul
  • polarizantu‑
  • polarizantă
  • polarizanta
plural
  • polarizanți
  • polarizanții
  • polarizante
  • polarizantele
genitiv-dativ singular
  • polarizant
  • polarizantului
  • polarizante
  • polarizantei
plural
  • polarizanți
  • polarizanților
  • polarizante
  • polarizantelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

polarizant

  • 1. fizică Care (se) polarizează.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: polarizator polarizor (adj.) antonime: depolarizant (adj.)
    • 1.1. (Despre instrumente) Care folosește lumina polarizată (polarizarea fiind efectuată de una dintre părțile care alcătuiesc instrumentul).
      surse: DLRLC DN
      • 1.1.1. Microscop polarizant = microscop care lucrează cu lumină polarizată și care se folosește mai ales la studiul cristalelor.
        surse: DEX '09 MDN '00

etimologie: