poftim [At: ALECSANDRI, T. II, 109 / E: pofti] 1 i Cuvânt de politețe cu care se răspunde când nu s-a auzit sau nu s-a înțeles ceea ce a spus cineva și prin care se solicită repetarea celor spuse. 2 i Cuvânt de politețe care se folosește pentru a invita o persoană să intre. 3 i Cuvânt de politețe care se folosește pentru a invita o persoană să se așeze. 4 i Cuvânt de politețe care se folosește pentru a invita o persoană să plece. 5 i Cuvânt de politețe care se folosește pentru a îndemna la acțiune. 6 i Cuvânt de politețe care se folosește pentru a îndemna la luarea unei decizii. 7 i Cuvânt de politețe care se folosește pentru a da cuiva ceva Si: ia, na, ține. 8 i (Precedat de exclamația „ei”) Cuvânt de politețe care se folosește pentru a exprima uimire. 9 i (Precedat de exclamația „ei”) Cuvânt de politețe care se folosește pentru a exprima dezamăgire. 10 i (Precedat de exclamația „ei”) Cuvânt de politețe care se folosește pentru a exprima nemulțumire. 11 i (Precedat de exclamația „ei”) Cuvânt de politețe care se folosește pentra a exprima ciudă. 12 i (Precedat de exclamația „ei”) Cuvânt de politețe care se folosește pentru a exprima revoltă. 13 ssg (Reg; îe) S-a dus luna (sau vremea) lui ~ Se zice când a trecut luna august sau anotimpul toamnei, cu belșugul de produse. 14 ssg (Reg; îae) Se zice când a trecut copilăria, când toate sunt de-a gata. 15 ssg (Reg; îae) Se zice când cineva a pierdut avantajele de care s-a bucurat mai înainte. corectat(ă)