podval² sn [At: LB / V: ~ă sf, ~vol, potv~ / Pl: ~e, ~uri / E: bg подвал, пдвала, srb podvala] 1 (Trs; Olt) Fiecare dintre cele două bârne de la capetele carului de la joagăr care sprijină sau fixează bușteanul. 2 (Reg) Fiecare dintre bucățile de lemn pe care se așază butoaiele în pivniță, stiva de lemn în pădure etc. Si: (reg) căpătâi. 3 (Pgn) Suport de lemn sau de piatră. 4 (Olt; Trs) Fiecare dintre grinzile sau scândurile puse de-a curmezișul pe temelia casei și pe care se sprijină podeaua Si: (reg) podvelice. 5 (Reg; îe) A așeza nunta pe potvale A începe pregătirile de nuntă.