podiș sn [At: N. COSTIN, ap. LET. II, 60/19 / Pl: ~uri / E: pod² + -iș] 1 Formă de relief întinsă, aproape plană înconjurată de munți sau văi adânci, situată la o altitudine relativ mare și făcând traziția între câmpii și dealuri sau munți Si: platou (1), (rar) masă¹. 2 (Mol) Regiune de șes. 3-6 (Reg; șhp) Podeț¹ (4-7). 8^[1] (Reg) Podeț¹ (8). 9 Platformă de scânduri. 10 Pardoseală de scânduri. 11 Tavan de scânduri. 12 (Înv) Palier¹.